Writing / Blog

Sper că sunteți bine. Evident, scriu acest blog de acasă, acolo unde mă găsesc împreună cu familia mea. Suntem cu toții sănătoși, dar încercăm să ne adaptăm la această situație, să stăm izolați pentru a ne proteja pe noi și pe cei din jurul nostru.

Parcă Pământul a încetat să se mai învârtească, toată lumea s-a oprit din tot ceea ce făcea și cel mai mult contează limitarea și oprirea răspândirii virusului, asigurarea asistenței medicale pentru cei care au nevoie și cercetarea și testarea unui vaccin. Toate celelalte domenii pare că funcționează la cote de avarie, având activitatea suspendată sau redusă semnificativ. Orele de clasă din școli și universități și aproape toate întâlnirile și evenimentele profesionale sunt fie anulate, fie amânate pentru o perioadă nedeterminată. Cel mai grav, din ce în ce mai mulți oameni sunt infectați și mor iar comunitățile, țările și economiile suferă, poate mai mult decât oricând în istoria recentă.

Acest post îmi oferă oportunitatea de a împărtăși trei reflecții cu privire la această situație.

Oportunități pentru autoreflectare

Pe lângă adoptarea măsurilor necesare pentru stoparea virusului, pentru soluționarea problemelor de azi și prevenirea și rezolvarea problemelor de mâine, avem oportunitatea de a reflecta asupra valorilor și lecțiilor care au fost reflectate în timpul pandemiei COVID-19. Probabil că în ultimele zile s-a vorbit despre igienă, intimitate sau compasiune la un nivel pe care nu l-am mai întâlnit până acum. Acum aceste valori și altele asemenea nu mai sunt privite doar în abstract de publicul larg, ci există un context în care ele devin relevante în mod concret pentru supraviețuirea noastră.

Acum, din izolarea de acasă, din saloanele de spital sau de unde ne aflăm în această perioadă, având un rol mai mult sau mai puțin semnificativ la gestionarea crizei, ne putem gândi la ceea ce este important pentru fiecare dintre noi, pentru comunitățile noastre și, de ce nu, pentru specia noastră. Analiza poate fi cu atât mai utilă cu cât acțiunile noastre ar trebui orientate către protejarea acestor valori cu prioritate.

Suntem pregătiți pentru ce va urma?

Noi și cei din jurul nostru spunem că de-abia așteptăm ca situația să se rezolve și lucrurile să reintre în normalitate. Trebuie să rămânem atenți, însă. După ce vom ieși din case și virusul va fi izolat, vom avea de-a face cu un nou val de probleme.

Spre exemplu, am înțeles că instanțe judecătorești din România programează deja cauzele înregistrate în această perioadă pentru toamna anului 2020. Este doar un exemplu de efect la nivelul eficienței procedurilor judiciare și a instituțiilor din acest sistem. Dacă ne gândim la acest efect din perspectiva faptului în care reducerea timpului necesar pentru judecarea cauzelor era deja unul din obiectivele strategiei de reformă în justiție înainte de COVID-19, înțelegem mai bine dimensiunea problemei.

Un alt exemplu ține de impactul situației asupra economiei și asupra raporturile dintre angajați și angajatori. Deja sunt știri cu privire la proteste organizate de sindicate pentru protejarea intereselor angajaților afectați de situație. Este de așteptat, de asemenea, ca sectorul privat să cunoască o creștere a disputelor comerciale generată de întârzieri în derularea contractelor existente.

Lista riscurilor și a vulnerabilităților care începe cu boala, șomajul, falimentul și profituri pierdute este lungă, din păcate, dar fără îndoială, în toate cazurile sunt necesare strategii de gestionare.

Abordarea strategică naturală este colaborarea

Se spune că în fața pericolului, instinctele naturale sunt mai mult competitivitatea sau evitarea și mai puțin compasiunea sau colaborarea. Abordarea aceasta comportamentală s-ar baza pe teoria conform căreia primează percepția propriei securități și instinctul de conservare. Chiar dacă ignoranța nu a lipsit în unele cazuri și politicile publice eficiente au întârziat în unele jurisdicții, totuși, experiența COVID-19 ne-a demonstrat în multe cazuri că omenirea poate participa cu succes la un exercițiu global de colaborare.

Dacă suntem văzuți din punctul de vedere al personalității noastre, fiecare om este unic. Din punct de vedere cultural, fiecare om este diferit. Dar COVID-19 ne-a reamintit că, din punctul de vedere a ceea ce este important pentru noi ca oameni, suntem toți la fel. Atunci când umanitatea a fost pusă în pericol, parcă mai mult decât oricând am realizat că avem aceleași interese (i.e. sănătate, securitate) și trebuie să colaborăm, indiferent de religie, culoare politică sau de resursele pe care le avem la îndemână.

Medierea poate avea un rol pozitiv

Câteva din efectele pe care le creează asemenea situații globale de criză sunt instabilitatea, incertitudinea și panica; acestea, la rândul lor, pot deveni factori generatori de conflict. Medierea poate avea un rol pozitiv atât pentru prevenirea cât și pentru soluționarea amiabilă a acestor conflicte. Cum? Având în vedere că și soluționarea disputelor poate avea loc și în mediul online (ODR sau Online Dispute Resolution), acum poate mai mult decât oricând, medierea poate fi o soluție viabilă.

Scopurile utilizării medierii pot fi multe și se pot referi, spre exemplu, la gestionarea unor dispute existente, la luarea unor decizii referitoare la viitor sau la proiectarea și implementarea unor procese de dialog și comunicare menite să asigure transferul informației corecte de la o sursă la alta după reguli de bază agreate de părțile interesate.

Tehnologia oferă instrumente de comunicare de la distanță care sunt utilizate cu succes de foarte mulți ani. Acum însă, nu numai ședințele de guvern sau ale grupurilor mandatate cu gestionarea situației de criză sunt organizate prin video-conferință. Aceeași soluție este utilizată cu succes de instituțiile de învățământ sau de mediul privat.

Un exemplu simplu extras din mass media ține de capacitatea de comunicare a instituțiilor. Fie că vorbim despre o persoană în izolare, despre oamenii care stau la coadă la graniță în drumul lor spre casă sau despre pacienții care sunt în procesul de triaj, toți au nevoie de informații și toți stau și așteaptă cu orele și zilele, în multe cazuri simțindu-se uitați și părăsiți. Protestele și disputele create sunt inerente. În același timp, instituțiile au capacități limitate de comunicare sau de asigurare a implementării regulilor și politicilor. Mediatorii se pot face utili atât în ceea ce privește prevenirea cât și gestionarea acestor situații care implică mai mulți factori interesați și interesele diverse ale acestora. Înființarea mecanismelor de responsabilitate de către băncile de dezvoltare și crearea de funcții de mediere ale acestor mecanisme pentru a răspunde la problemele sociale și de mediu ridicate de comunități sunt doar un exemplu în acest sens.

Ne-am învățat lecțiile?

Fiecare generație are motive să creadă că trăiește într-o perioadă cu provocări istorice. Fie că este vorba despre războaie, pandemii sau dezastre naturale, omenirea a fost încercată pe parcursul a multe perioadă de criză. Surpriza cea mai mare cu privire la aceste crize este că suntem în continuare surprinși când au loc. Privind înapoi doar în ultimul secol, fiecare experiență de această natură furnizează o sursă bogată de informații relevante din perspectiva prevenirii, gestionării sau soluționării amiabile a conflictelor. Întrebarea este cât de mult învățăm din această experiență?

Să avem speranță, credință și capacitatea de a asimila lecțiile pe care ni le-a oferit experiența ultimelor săptămâni și luni în legătură cu ce este cel mai important pentru noi.